Home Back

ANALIZA DE SITUAŢIE

 

I.   Date statistice

 

A. Internaţionale

O   6% din decesele înregistrate pe glob sunt atribuite HTA („Hypertension” Journal of the American Heart Association, 2004;43;10-17).

O   Mai mult de o pătrime din populaţia globului este hipertensivă.

O   Conform predicţiilor matematice ale prevalenţei hipertensivilor pentru anul 2025 sunt de 1,56 bilioane pacienţi. Creşterea numărului persoanelor cu HTA va fi predominentă în ţările dezvoltate („Prevalence, Awareness, Treatment, and Control of Hypertension in Romania: Results of the sephar Study”, International Journal of Hypertension, vol. 2010) .

O   Conform studiului SEPHAR din 2005 în Europa rata HTA este superioară celor înregistrate în SUA (28%), Canada (27%) sau ţările din Asia incluzând China (20%) sau Coreea (22,9%).

O   Prin prevalenţa de 44,92% înregistrată în România aceasta se situează printre ţările din Europa cu prevalenţe reduse ale HTA după cum urmează: Grecia (31,1%), Suedia (38%), Italia (38%), Regatul Unit  (42%), Republica Cehă (42%), Portugalia (42%). Ţările europene cu prevalenţe ridicate sunt Spania (47%) sau Germania (55%).

O   Prevalenţa la bărbaţi este în mod semnificativ crescută faţă de valorile înregistrate la femei.

 

Dinamica mortalităţii datorate HTA

(conform World Health Statistic 2008)

O  rata mortalităţii datorate hipertensiunii

O  descendentă în perioada 2004-2008 respectiv 1,7% în perioada 2004 şi 1,4% în 2008

O  ascendentă pînă în anul 2040 (2,1%).


 

B. Naţionale

(Conform studiului SEPHAR – 2005)

O  44,92% prevalenţa HTA în România .

O  40% din populaţia României suferă de HTA.

O  3,5%.riscul cardio-vascular la 10 ani în populaţia adultă a României

O  Una din două persoane adulte ştie ce valori tensionale are şi cunoaşte complicaţiile pe care le poate da HTA.

O  1/5 din totalul populaţiei cu hipertensiune respectă întocmai tratamentul şi îşi măsoară tensiunea arterială.

 

Determinanţi ai stării de sănătate în relaţie cu HTA

           (Conform ECHI-list of indicators/2009)

 

O   Cu o frecvenţă de 12,4% a populaţiei de 12-24 ani care fumează zilnic,  România se situează pe locul 11, dintre ţările raportoare din Europa.

O   Cu o frecvenţă de 20,5% a persoanelor care fumează zilnic, din populaţia generală, România se plasează pe locul 9 dintr-un total de 12 ţări europene raportoare.

O   Frecvenţa de 11,79% a persoanelor de ≥ 15 ani care consumă un litru/capita de alcool, plasează România pe locul 6 dintr-un număr de 13 ţări europene raportoare.

O   Frecvenţa persoanelor ≥ 18 ani obeze este de 7,1% valoare ce plasează România pe locul 11 dintr-un număr de 11 ţări europene raportoare.

O   Frecvenţa consumatorilor de vegetale la populaţie ≥15 ani a fost de 54,1% ocupând locul 8 în ierarhizarea unui număr de 12 ţări europene raportoare.

O   Frecvenţa consumatorilor de fructe la populaţia ≥ 15 ani a fost de 45,6%, prin aceasta plasându-se pe penultimul loc într-o ierarhie a unui număr de 11 state europene raportoare.


Ţara

 

 

Determinanţi ai stării de sănătate în relaţie cu HTA %

Fumat zilnic/

15-24 ani / 2009

Fumat zilnic/ populaţia totală/ 2009

Consum alcool

1litru/capita/ 15ani/2009

Obezi, BIM ≥ 30/

≥18 ani/ 2009

Consum vegetale

≥ o dată/zi/2009

Fructe ≥ o dată /zi/ 2009

Belgia

 

 

 

 

 

 

Bulgaria

23

29,2

 

11,5

59,1

45,2

Republica Cehă

20,2

24,3

14,9

 

59,8

66,4

Islanda

 

 

7,2

 

 

 

Danemarca

 

 

 

 

 

 

Norvegia

 

 

6,46

 

 

 

Germania

 

 

11,9

 

 

 

Estonia

25,5

25,9

 

18,5

51,7

56,7

Slovenia

18,2

18,7

 

16,8

75

74,7

Irlanda

 

 

13,36

 

 

 

Grecia

25

31,8

 

17,6

63,9

60,7

Spania

 

 

9,49

 

 

 

Slovacia

16

19,3

 

15,1

51,5

64,2

Franţa

 

 

 

12,2

 

65,8

Islanda

 

 

7,2

 

76,9

65,8

Italia

 

 

8,02

 

 

 

Cipru

25,8

25,9

 

15,6

68,2

 

Letonia

23,8

27,9

 

 

63,1

60,2

Lituania

 

 

12,9

 

 

 

Suedia

 

 

6,8

 

 

 

Ungaria

27,5

26,1

 

20

52,7

68,4

Malta

17,7

 

22,8

22,8

50,8

73,9

Finlanda

 

 

10,14

 

 

 

Olanda

 

 

 

 

 

 

Austria

32,3

24,8

12,8

12,8

 

 

Polonia

 

 

10,4

 

 

 

Portugalia

 

 

 

 

 

 

România

12,4

20,5

11,74

7,1

54,1

45,6


CAZURI NOI DE IMBOLNAVIRE DECLARATE DE MEDICUL DE FAMILIE –Sursa CNSISP

 

total

sub 1 an

1-14 ani

15-64 ani

65 ani +

 

 

 

 

 

 

2007

234393

0

232

141746

92415

2008

229352

0

260

140529

88563

2009

245060

0

322

144080

100658

 

 

INCIDENTA PRIN HIPERTENSIUNE ARTERIALA

 (indici la 100000 locuitori)

 

total

sub 1 an

1-14 ani

15-64 ani

65 ani +

 

 

 

 

 

 

2007

1088,30

0,00

7,54

941,87

2888,22

2008

1066,53

0,00

8,53

934,32

2769,14

2009

1141,41

0,00

10,64

959,26

3141,41

BOLNAVI RAMASI IN EVIDENTA MEDICULUI DE FAMILIE

 

 

 

 

total

 

 

 

 

2007

1759580

 

2008

1856118

 

2009

1944833

 

PREVALENTA PRIN HIPERTENSIUNE ARTERIALA

 

indici la 100000 locuitori

 

 

 

total

 

 

 

 

2007

8169,82

 

2008

8631,32

 

2009

9058,39

 

 

 

DECESE PRIN HIPERTENSIUNE ARTERIALA

gr.virsta

2007

2008

2009

total

11573

12577

13291

0_4

0

0

0

5_9

0

0

0

10_14

0

0

0

15-19

0

0

0

20-24

2

2

2

25-29

4

3

3

30-34

10

7

10

35-39

18

23

21

40-44

33

44

45

45-49

105

102

99

50-54

227

267

221

55-59

357

392

448

60-64

537

554

616

65-69

1030

1019

988

70-74

1816

1863

1983

75-79

2572

2689

2762

80-84

2729

2999

3163

85 +

2133

2613

2930

 

MORTALITATEA PRIN HIPERTENSIUNE ARTERIALA

gr.virsta

2007

2008

2009

total

53,73

58,49

61,91

0_4

0,00

0,00

0,00

5_9

0,00

0,00

0,00

10_14

0,00

0,00

0,00

15-19

0,00

0,00

0,00

20-24

0,12

0,12

0,12

25-29

0,23

0,18

0,18

30-34

0,58

0,40

0,56

35-39

0,93

1,32

1,25

40-44

2,75

3,02

2,79

45-49

7,54

7,75

7,87

50-54

14,70

17,28

14,37

55-59

26,24

27,67

31,74

60-64

54,55

55,04

57,55

65-69

102,58

106,33

106,94

70-74

197,78

201,76

213,41

75-79

372,34

384,49

391,78

80-84

676,43

718,99

738,02

85 +

1163,86

1306,36

1346,53

 

II.                Rezultate relevante din studii

 

O  În ţările în care s-au implementat programe naţionale pentru reducerea factorilor de risc cardiovascular, nivelul HTA  a scăzut foarte mult prin creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind importanţa controlului periodic al PA, cum ar fi o creştere cu 66% în Regatul Unit şi 76% în SUA, atestând succesul unor politici conjuncte de depistare a presiunii arteriale ridicate (International Journal of Hypertension, vol. 2010).

O  Detecţia precoce, tratamentul şi controlul periodic reduc complicaţiile în mod particular la persoanele cu risc crescut („Hypertension” Journal of the American Heart Association, 2009;53;480-486).

O  În Europa conştientizarea controlului în vederea depistării HTA variază între 46% în Portugalia, 60% în Grecia şi 70% în Republica Cehă.

O  Rezultatele studiului BP-CARE derulat în Ţările Ruropei Centrale şi de Est, printre care şi România au relevat faptul că dacă în proporţie de 27,1% s-a reuşit controlul PA la persoanele hipertensive tratate (International Journal of Hypertension, vol. 2010).

O  Studiul derulat în Anglia între anii 2003 şi 2006 a arătat că în intervalul dat gradul de conştientizare a populaţiei tratamentul şi controlul HTA au crescut („Hypertension” Journal of the American Heart Association, 2009;53;480-486).

 

III.             Ghiduri, recomandări

 

A. Internaţionale

O    Guidelines for the Management of Arterial Hypertension-2007

-          elaborat de Societatea Europeană de Cardiologie şi Societatea Europeană de Hipertensiune.

B. Naţionale (conform Ordinului MS 1059/ 02.09.2009)

O    Ghid de management al hipertansiunii arteriale

O    Ghid de management al infarctului miocardic

O    Ghid de management al anginei pectorale

O    Ghid de diagnostic şi tratament al sindroamelor coronariene acute.

 

IV.             Lista de acte normative

 

O    Ordinului MS 1059/ 02.09.2009 pentru aprobarea ghidurilor de practică medicală.

O    Ordinul MS Nr. 1281/13.10.2009 privind aprobarea normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul Subprogramului de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovascular.

- Cunoaşterea ponderii în rândul populaţiei a factorilor determinanţi pentru BCV, diagnosticarea precoce şi monitorizarea acestora, pentru evitarea deceselor premature.

O    Ordinul MS. 1591 din 30.12.2010 şi ordinul 1110 din 30.12.2010, pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012

-          Program naţional de boli cardiovasculare

·         Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni CV.

·         Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic.

 

V.                Strategii, programe de acţiune:

 

A. Internaţionale

O   “European Heart Health Charter EHHC” elaborată de Comisia Europeană OMS şi EHN – European Heart Network, Societatea Europeană de cardiologie şi semnată de către acestea la Bruxel în iunie 2007.

ü    România a aderat şi semnat EHHC la 15.09.2007 obiectivele EHHC reducerea incidenţei BCV şi a recurenţelor acestora, a AVC.

ü    În strategiile de prevenţie şi promovare se delimitează două căi distincte: strategia „populaţională” aplicată global şi “a riscului înalt” adresat pacienţilor cunoscuţi cu BCV.

ü    Prevederi ale strategiei  populaţionale: reducerea fumatului, optimizarea dietei, combaterea sedentarismului, informare şi educare continuă

ü    Prevederi ale strategiei riscului înalt: identificarea pacienţilor cu risc crescut pe baza SCORE („Sistematic Coronary Risk Evaluation”)

B. Naţionale

O     Subprogramul de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovascular.

 

VI.             Analiza grupurilor populaţionale

 

O  Prevalenţa HTA din România în raport cu sexul şi mediul de provenienţă.

-          urban - bărbaţi 46,6%, femei 38%

-          rural - bărbaţi 54,9%, femei 45,42%

O  Prevalenţa HTA pe grupe de vârstă.

                                      - 18-24 ani   8,75%

                                      - 25-34 ani   15%

                                      -35-44 ani   28,12%

                                      - 45-54 ani 51,4%

- 55-64 ani 65,54%

- 65 ani 75,06% ani

            (Conform, International Journal of Hypertension, vol. 2010)

 

Grupe de risc ale pacienţilor cu HTA

(Conform Ghidului de diagnostic şi tratament Hipertensiunea Arterială, elaborat de Comisia de Cardiologie)

O  Grupa cu risc scăzut

-          bărbaţi < 55 ani şi femei <65 ani cu HTA de gradul I

-          fără factori de risc

-          riscul de eveniment CV major în următorii 10 ani este de 15%

O  Grupa de risc mediu

-          pacienţi cu HTA de niveluri diferite

-          prezenţa mai multor factori de risc

-           riscul de eveniment CV major în următorii 10 ani este de 15%- 20%

O  Grupa de risc înalt

-          include: pacienţi cu HTA de gradul 1 şi 2 care au 3 sau mai mulţi factori de risc asociaţi, diabet sau afescarea organelor ţintă

-          pacienţi cu HTA severă fără factori de risc asociaţi

-          risc de eveniment CV major la 10 ani este de 20-30%

O  Grupa de risc foarte înalt

-          include: pacienţi cu HTA gradul 3 şi unul sau mai mulţi factori de risc asociaţi

-          toţi pacienţii cu BCV clinic manifestă sau boală renală

-          Risc de evenimente CV majore de circa 30% în 10 ani.

 

VII.          Situaţia Campaniilor IEC la nivel naţional

 

O  CRSP Cluj- 17. 05. 2010 – 17.06.2010 . Campania cu tema – Greutate normală, tensiune arterială normală”